Depresia postpartum: simptome și 21 de moduri de a crește starea de bine ca proaspătă mamă

Ca proaspătă mamă, este normal să te simți copleșită și epuizată. Dar dacă aceste sentimente nu dispar după câteva săptămâni sau se agravează în timp, este posibil să suferi de depresie postpartum (PPD). PPD este o afecțiune gravă de sănătate mintală care poate interfera cu capacitatea ta de a te lega de bebeluș și de a avea grijă de tine. Simptomele includ sentimentul de tristețe, anxietate sau lipsă de speranță; te simți deconectat de copilul tău; având probleme cu somnul; și se confruntă cu modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății. Dacă credeți că ați putea suferi de PPD, este important să solicitați ajutor de la un profesionist în domeniul sănătății mintale. Între timp, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta să vă creșteți bunăstarea. Iată 21 de moduri de a începe să te simți mai bine: 1. Ieși din casă la o plimbare sau la un aer curat în fiecare zi, chiar dacă este doar pentru câteva minute. 2. Petrece timp cu alți adulți, chiar dacă este vorba doar de discuții la telefon sau întâlnire pentru o cafea. 3. Fă-ți timp pentru tine în fiecare zi, chiar dacă sunt doar 10 minute pentru a citi sau a face baie. 4. Mananca alimente sanatoase si evita cofeina si alcoolul. 5. Faceți mișcare cel puțin 30 de minute de trei ori pe săptămână. 6. Dormi suficient, chiar dacă înseamnă să faci pui de somn în timpul zilei. 7. Evitați să luați decizii majore, cum ar fi începerea unui nou loc de muncă sau mutarea, în acest timp. 8. Căutați ajutor profesionist dacă întâmpinați probleme. 9. Alăturați-vă unui grup de sprijin pentru alte mame cu PPD. 10. Vorbește cu partenerul tău sau cu un prieten de încredere despre cum te simți. 11. Notează-ți gândurile și sentimentele într-un jurnal. 12. Luați o pauză de la rețelele sociale. 13. Fă ceva creativ, cum ar fi pictura sau albumul de albume. 14. Oferă-ți timpul voluntar pentru a-i ajuta pe alții. 15. Petrece timp cu animalele. 16. Practică tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația. 17. Ascultă muzică liniștitoare. 18. Aprinde niste lumanari parfumate. 19. Fă o baie fierbinte

Actualizat la 26 ianuarie 2023 9 minute citite

Când proaspetele mame nasc, devin depresive?

Se estimează că una din șapte femei suferă de PPD (depresie postpartum) în primul an după naștere. Cu rata anuală a natalității fiind de aproximativ 4 milioane în SUA, acest lucru ar putea însemna că PPD ar putea afecta aproximativ 600.000 de proaspete mame în fiecare an. (1)

Studii recente arată că este posibil ca cifrele să se fi triplat pe fondul pandemiei de COVID-19, posibil din cauzatemerile mamelor cu privire la maternitate, izolare și îmbolnăvire. (2)(3)

PPD nu este un defect de caracter sau un semn de slăbiciune, mamă. Este o afecțiune medicală de care se confruntă în mod obișnuit proaspete mamici . Să nu crezi că este vina ta.

Cu toate acestea, este important să căutați ajutor dacă aveți sau bănuiți că aveți PPD, deoarece poate îngreuna să aveți grijă de noul dumneavoastră copil sau de dvs.

S-ar putea să pui întrebări precum:

Care sunt semnele depresie postpartum ?

Cât durează până după naștere să dispară?

De ce este atât de greu postpartum?

Cum fac față postpartumului?

Puteți găsi răspunsuri și mai multe informații despre PPD mai jos.

Ce este depresia postpartum?

PPD sau depresia postpartum este o afecțiune medicală pe care o poate experimenta mama după ce a născut un nou copil. Este un fel de depresie perinatală (perioada perinatală este de la sarcină la doi ani după naștere).

Adesea, PPD se întâmplă în primul an după naștere, dar o poți experimenta și când copilul tău are peste un an.

Există multe semne și simptome ale depresiei postpartum. Totuși, este adesea asociat cu sentimente puternice de tristețe, inutilitate, oboseală sau anxietate (îngrijorare) caredurează mult timp după naștere.

Simptomele PPD pot începe să apară în decurs de una până la trei săptămâni de la nașterea copilului dumneavoastră. Uneori, poate dura mai mult până când simptomele să apară, dar multe mame o experimentează în primele trei luni. (4)

Semne și simptome ale depresiei postpartum

Este posibil să aveți PPD dacă aveți cinci sau mai multe dintre următoarele semne și simptome care durează mai mult de două săptămâni. (5)(6)

copiii pot avea orez

Schimbări în modul în care te simți:

• Simțindu-se trist
• Plâng fără motiv
• Aveți o dispoziție depresivă (7)
• Având schimbări severe de dispoziție
• Sentimente de vinovăție sau rușine (8)
• Sentiment de inutilitate
• Senzație de panică sau frică

Schimbări în activitățile tale zilnice:

• Dificultate de a gândi, de a se concentra și de a lua decizii
• Pierderea plăcerii/interesului pentru activitățile de care obișnuiai să te bucuri
• Modificări ale apetitului
• Pierderea energiei sau oboseală crescută
• Creșterea activităților fizice fără scop (cum ar fi ritmul, strângerea mâinilor sau incapacitatea de a sta nemișcat)
• Mișcări sau vorbire încetinite (suficient de severe pentru a fi observabile de alții)
• Probleme cu somnulsau dormi prea mult

Schimbări în sentimentele tale despre tine și copilul tău:

• Lipsa de interes pentru copilul tau
• Nu te simți legat de copilul tău
• Te simți foarte anxios în legătură cu sau când ești în preajma copilului tău
• Sentimente de a fi o mamă proastă
• Frica de a vă răni copilul sau dvs. (8)
• Gânduri de moarte
• Gânduri de sinucidere (9)

Când să vezi un medic

• Dacă ați experimentat multe (cel puțin cinci) dintre simptomele menționate mai sus de peste două săptămâni
• Sentimentele tale depresive sau vinovate se înrăutățesc
• Gânduri puternice de sinucidere și/sau de vătămare a copilului dumneavoastră
• Întâmpinați dificultăți în a vă îngriji copilul sau a face sarcini zilnice

Puteți găsi ajutor de la PSI linia fierbinte ( Asistență internațională postpartum ) sunând la 1-800-944-4773 sau trimițând Ajutor la 800-944-4773 (engleză) sau 971-203-7773 (spaniolă).

Dacă ai sentimente puternice și crezi că ți-ai putea face rău pe tine sau pe copilul tău, poți suna Lifeline linia fierbinte ( National Suicide Prevention Lifeline ) la 1-800-273-TALK (8255) sau serviciile de urgență la 911.

Cum fac față depresiei postpartum?

Un consilier de sănătate mintală poate ajuta cu PPD. Cu toate acestea, există și alte modalități de a vă ajuta să faceți față.

Iată 21 de moduri de a face față PPD și de a crește bunăstarea ca proaspătă mamă:

modele de creșă pentru bebeluși

1. Identificarea și reducerea factorilor de stres; invata noiobiceiuri de gestionare a stresului.
2. Găsirea sprijinului emoțional din partea membrilor familiei și a prietenilor.
3. Alăturarea unui grup de sprijin al unei mame și învățarea din experiențele lor.
4. Obține o alimentație bună prinurmând o dietă antiinflamatoare.
5. Odihnește-te cât poți(dormi când doarme copilul tău).
6. Mișcă-ți corpul cu atenție și în mod regulatpractica yoga.
7. Să faci lucrurile pe care le faci pentru a te relaxa înainte de a naște (cum ar fi să citești o carte, să asculți muzică, să faci o plimbare etc.)
8. Cultivați apractica zilnică a recunoștințeipentru o mai bună sănătate a creierului.
9. Ia opractica zilnică de meditație.
10. Începe să fii atent la lucrurile care îți aduc bucurie, chiar dacă pentru un scurt moment.
11. Să-mi găsești timp (fă-ți timp să ieși și să-ți vizitezi prietenii sau partenerul)
12. Învață să ceri ajutor.
13. Practicați respirația.
14. Stai hidratatbând cel puțin 1,5 litri de apă pe zi.
15. Acceptând că nu poți face totul de unul singur.
16. Folosinduleiuri esențiale pentru a vă îmbunătăți starea de spirit.
17. Luați zilnic un probiotic de calitate și mâncațialimente bogate în pre și probiotice.
18. Aflați cum să încorporațisănătate mintalăîn viața ta de zi cu zi.
19. Studiile arată căintonând o mantrapoate ajuta la calmarea minții anxioase.
20. Nu beți alcool deoarece poate fi un deprimant sau poate interacționa cu medicamentul PPD. De asemenea, este important să evitați alcoolul dacă alăptați, deoarece îl puteți transmite copilului prin laptele matern. (10)
21. Nu luați droguri recreative (cum ar fi buruienile), deoarece acestea pot afecta modul în care funcționează corpul dumneavoastră și pot cauza probleme cu medicamentele PPD (și pot trece copilului prin laptele matern). (10)

Cum este diagnosticat PPD?

Nu există teste specifice pentru a diagnostica depresia postpartum. Cu toate acestea, este o boală reală care poate afecta foarte mult sănătatea femeilor. Nu trebuie luat cu ușurință.

Dacă sunteți o proaspătă mamă care prezintă simptomele sau semnele menționate mai sus, solicitați evaluarea unui medic.

OB-GYN poate trimite trimiteri către un psihiatru sau alți profesioniști din domeniul sănătății mintale.

Pentru a diagnostica dacă aveți PPD, medicul dumneavoastră va face o evaluare amănunțită, inclusiv evaluări medicale și psihiatrice. Acest lucru poate ajuta la excluderea tulburărilor mentale sau a problemelor fizice cu simptome similare depresiei (inclusiv deficiențe de vitamine șiprobleme cu tiroida). (5)

Cauze PPD: De ce este atât de greu postpartum?

Există multe motive pentru care perioada de după naștere (postpartum) este grea și poate duce la depresie:

• Procesul de naștere este greu din punct de vedere fizic pentru corpul tău.
• Ești epuizat după naștere, dar nici nu te poți odihni atât de necesar, deoarece nevoile bebelușului tău sunt pe primul loc.
• Experimentați multe schimbări fizice în corpul dumneavoastră: hormoni, pierderi de sânge, pierderi de nutrienți, stomac, sâni și metabolism. (6)
• Corpul tău trece prin multe schimbări hormonale. Scăderea bruscă a nivelului de progesteron și hormoni estrogeni vă poate afecta starea de spirit și ciclul de somn. (7)
• De asemenea, hormonii tiroidieni pot scădea rapid, făcându-vă să vă simțiți lent, obosit și deprimat. Glanda tiroidă din gât produce acești hormoni pentru a ajuta corpul să utilizeze și să stocheze energia din alimente. (8)

Factori de risc

Unele proaspete mame au un risc mai mare de depresie decât altele. Există anumiți factori de risc care vă pot face mai probabil să experimentați PPD.

Următorii sunt cei mai comuni factori care contribuie la un risc crescut de a dezvolta PPD: (9)

• Sarcina neplanificata sau nedorita
• Ai mai puțin de 19 ani
• Genele sau antecedentele familiale de depresie (deoarece părinții transmit gene copiilor lor, este posibil să aveți un risc mai mare de PPD dacă aveți un membru al familiei cu depresie)
• Experiență anterioară sau diagnosticare de depresie majoră, stare de sănătate mintală (tulburare bipolară) și alte tulburări de dispoziție
• Evenimente de viață stresante (boala sau moartea unei persoane dragi)
• Abuz sexual sau fizic
• Probleme cu partenerul tău (inclusiv o despărțire recentă)
• Fiind o mamă singură
• Violență domestică
• Ești șomer sau ai venituri mici
• Probleme de sănătate (diabet zaharat, probleme cardiace, hipertensiune arterială etc.)
• Educație limitată
• Fără sprijin financiar sau emoțional din partea familiei sau prietenilor
• Fumatul, consumul de alcool și/sau consumul de droguri recreative
• Complicații în sarcinile anterioare (naștere prematură sau copilul dumneavoastră s-a născut înainte de 37 de săptămâni, dizabilități congenitale, pierderea sarcinii sau a fi gravidă cu multiple)
• Probleme cu alăptarea sau îngrijirea unui copil anterior (din cauza stării de sănătate a copilului sau pentru că ați avut dificultăți în a vă adapta la a fi mamă)

A avea factori de risc nu înseamnă automat că vei avea PPD, dar aceștia îți pot crește șansele.

Este important să vă consultați furnizorul de servicii medicale pentru a verifica dacă sunteți expus riscului de PPD. Screening-ul în timpul controalelor prenatale vă poate ajuta să obțineți un tratament precoce.

Prevenirea

Screening

USPSTF (U.S. Preventive Services Task Force) recomandă informații despre sănătate și screening pentru depresie la femeile însărcinate sau postpartum. (11)

Consiliere

USPSTF recomandă, de asemenea, intervenții de consiliere sau terapie pentru a ajuta la prevenirea depresiei perinatale (inclusiv depresia postpartum) la gravidele cu risc ridicat. (11)

Un consilier vă poate ajuta să înțelegeți ceea ce simțiți, să vă cunoașteți temerile, să rezolvați unele probleme și să faceți față lucrurilor care v-ar putea deranja viața de zi cu zi.

Dacă aveți un risc crescut de PPD, furnizorul dumneavoastră de asistență medicală vă poate ajuta să obțineți tratament.

Fii sinceră cu medicul tău despre viața, sentimentele și sarcina ta, mamă. Vă pot ajuta să găsiți consilieri pentru tratament.

Complicații ale depresiei postpartum

Dacă este lăsată netratată, depresia postpartum te poate afecta pe tine și familia ta:

Efect asupra mamelor

• Îți poate afecta sănătatea și calitatea vieții.
• Poate evolua spre tulburare depresivă cronică.
• Poate cauza probleme de legătură cu copilul tău.

Totuși, chiar dacă PPD este tratată, poate crește riscul de episoade viitoare de depresie majoră. (8)

Efect asupra bebelușilor

• Poate afecta bunăstarea bebelușului, mai ales dacă acesta se naște prematur, are greutate mică la naștere sau are alte complicații de sănătate.
• Ar putea contribui la probleme de somn și/sau de hrănire pentru copilul dumneavoastră.
• De asemenea, poate duce la o dezvoltare cognitivă, limbaj, motrică, social-emoțională și comportament adaptativă mai slabă care se poate extinde până la adolescență. (12)

Cât durează ca după naștere să dispară?

Cercetare publicată înPediatriejurnalul (2020) arată că depresia postpartum poate persista chiar și până la trei ani după naștere. (13)

Aproximativ 25% dintre mame prezintă încă semne de PPD, ceea ce a determinat cercetătorii să recomande screening-ul depresiei materne dincolo de perioada postpartum (de la sarcină la doi ani după naștere).

Tratamentul depresiei postpartum

Sprijin familial și social

NIMH (Institutul Național de Sănătate Mintală) recomandă căutarea sprijinului familiei. Uneori, membrii familiei pot recunoaște primele semne ale depresiei postpartum. (14)

Deoarece tratamentul este important pentru recuperare, familia dumneavoastră vă poate ajuta să vă încurajați să găsiți ajutor, să vă oferiți sprijin emoțional și să vă asiste la sarcinile zilnice, inclusiv îngrijirea copilului dumneavoastră.

NIMH recomandă, de asemenea, să căutați ajutor de la grupuri de advocacy precum Postpartum Support International sau să găsiți alte grupuri de sprijin care să vă ajute să faceți față cu PPD.

Psihoterapii

APA (Asociația Americană de Psihiatrie) recomandă tratarea femeilor însărcinate sau care alăptează cu tulburare depresivă majoră folosind psihoterapie (terapie de vorbire) fără medicamente. (15)

Este considerat tratamentul de primă linie pentru depresia ușoară până la moderată sau anxietate.

Forme obișnuite de terapie a vorbirii utilizate pentru PPD:

CBT ( Terapie cognitiv comportamentală )

• Vă ajută să vă gestionați gândurile negative, îmbunătățind modul în care gândiți și acționați.
• Terapeutul vă ajută să identificați gândurile sau comportamentele negative și să vă stabiliți obiective pentru a începe să gândiți și să acționați diferit.

IPT ( Terapie interpersonală )

• Vă ajută să identificați și să faceți față condițiilor sau problemelor din viața personală și alte relații interpersonale (cu partenerul, familia, cartierul sau locul de muncă).
• De asemenea, vă poate ajuta să faceți față unei afecțiuni medicale sau pierderea unei persoane dragi.
• Unele tehnici obișnuite includ jocul de rol, analiza deciziei (privind îndeaproape modul în care iei decizii), răspunsul la întrebări deschise (nu doar întrebări da sau nu) și analiza comunicării (modul în care comunici cu ceilalți).

Antidepresive

Medicamentele antidepresive pot fi tratamentul principal pentru mamele cu anxietate severă sau PPD.

APA și alți experți în sănătate, inclusiv ACOG (Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologi), recomandă în continuare alaptarea chiar dacă iei antidepresive . Cu toate acestea, asigurați-vă că vă consultați mai întâi cu medicul dumneavoastră.(cincisprezece)

Rețineți că antidepresivele sunt legate de disfuncția sexuală și de efecte secundare similare (dorință sexuală redusă etc.) la femei în decurs de una până la trei săptămâni de la începutul tratamentului. Discutați cu medicul dumneavoastră pentru a vă putea recomanda terapie complementară (cum ar fi exerciții fizice, acupunctură saufolosind uleiuri esențiale). (16)

Plasture cu estrogen

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda, de asemenea, purtarea unui plasture cu estrogen pentru a crește nivelul hormonilor din corpul dumneavoastră. Cu toate acestea, acest lucru nu este recomandabil dacă alăptați, deoarece hormonul poate trece la bebeluș prin laptele matern. (17)

Baby Blues sau disforie postpartum

Ce este disforia postpartum?

Baby blues este sentimentul de îngrijorare, oboseală sau tristețe pe care o trăiește o proaspătă mamă după naștere.

CDC (Centre pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) explică faptul că baby blues, cunoscut și sub numele de disforie postpartum, este diferit de PPD.

Această afecțiune poate afecta până la 85% dintre proaspete mamici și durează de obicei doar câteva zile, apoi dispare fără niciun tratament medical. (18)

Factorii care pot afecta intensitatea baby blues pot include: (19)

• Stima de sine redusă cumaternitate
• Stres crescut din cauza îngrijirii copiilor

Studiile arată că, deși factorii psihologici le pot influența, baby blues nu are legătură cu sindromul depresiv.

Deși baby blues poate prezenta și perioade de iritabilitate, neliniște, anxietate și plâns fără motiv, simptomele durează de obicei doar o săptămână sau două, apoi se rezolvă de la sine. Adesea, nu interferează cu activitățile tale zilnice. (20)

În schimb, depresia postpartum te poate afecta emoțional și fizic și poate continua timp de multe luni. Căutarea unui tratament este importantă, deoarece s-ar putea să nu dispară de la sine. (20)

Simptomele Baby Blues

Unele dintre cele mai comune simptome ale baby blues: (21)

• Plâng fără motiv aparent
• Insomnie (chiar și atunci când copilul tău doarme)
• Anxietate
• Oboseală
• Nerăbdare
• Iritabilitate
• Nelinişte
• Tristeţe
• Schimbări de dispoziție
• Concentratie slaba

Psihoza postpartum

Deși depresia postpartum ar putea necesita tratament, psihoza postpartum este o tulburare mintală gravă considerată o urgență medicală. Necesită asistență medicală imediată, deoarece simptomele s-ar putea agrava și s-ar putea pune pe tine și pe copilul tău în pericol. (22)

Cele mai comune semne ale acestei boli mintale pot include următoarele: (22)

• Comportându-se în afara caracterului
• Te simți prea suspicios sau frică
• Mă simt foarte confuz
• Nelinişte
• Prezintă semne de depresie sau dispoziție scăzută (plâns, retragere, lipsă de energie, pierderea poftei de mâncare, agitație, anxietate sau probleme cu somnul)
• Iluzii (împărtășirea de convingeri sau gânduri care probabil că nu vor fi adevărate)
• Halucinații (miros, auzi, vezi sau simți lucruri care nu există)
• Dispoziție maniacală (vorbește și gândește prea repede sau prea mult și te simți grozav)
• Un amestec de dispoziții maniacale și scăzute (sau schimbare rapidă între aceste dispoziții)
• Pierderea inhibițiilor

Depresia postpartum și noii părinți

Proaspeții tați pot experimenta, de asemenea, simptome de depresie postpartum, care pot include:

cutie de mostre enfamil 2020

• Oboseală
• Modificări ale somnului sau alimentației

Aproximativ 21% dintre proaspeții tătici ar fi experimentat PPD. (23)

Tații pot avea un risc crescut de a experimenta PPD dacă:

• Ei se confruntă cu dificultăți financiare
• Au un istoric de depresie
• Sunt mai tineri (dar studiul nu a indicat vârsta exactă a părinților pentru a fi considerați tineri)

REFERINȚE

(1) https://www.postpartumdepression.org/resources/statistics/

(2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33844945/

(3) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34816146/

(4) https://medlineplus.gov/ency/article/007215.htm

(5) https://www.psychiatry.org/patients-families/postpartum-depression/what-is-postpartum-depression

(6) https://minddoc.de/magazin/en/baby-blues-postpartum-depression/

(7) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4363269/

(8) https://www.nami.org/About-Mental-Illness/Mental-Health-Conditions/Depression/Major-Depressive-Disorder-with-Peripartum-Onset

(9) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5561681/

(10) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3742364/

(11) https://www.uspreventiveservicestaskforce.org/uspstf/recommendation/perinatal-depression-preventive-interventions

(12) https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/2770120

(13) https://publications.aap.org/pediatrics/article/146/5/e20200857/75352/Trajectories-of-Maternal-Postpartum-Depressive

similac scuipa constipatie

(14) https://www.nimh.nih.gov/health/publications/perinatal-depression

(15) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5871019/

(16) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6711470/

(17) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2782667/

(18) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19272290/

(19) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16142048/

(20) https://www.psychiatry.org/patients-families/postpartum-depression/what-is-postpartum-depression

(21) https://americanpregnancy.org/healthy-pregnancy/first-year-of-life/baby-blues/

(22) https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/post-partum-psychosis/

(23) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20819960/

Imparte Cu Prietenii Tai: